Frica, claritatea, puterea si batranetea

Frica, claritatea, puterea si batranetea sunt cei patru dusmani ai luptatorului pe calea cunoasterii, dupa naguali.

Frica este primul dusman firesc pe care trebuie sa il invinga omul pe calea cunoasterii. Omul se indreapta spre cunoastere asa cum se indreapta spre razboi, treaz, cu teama, cu respect si cu convingere absoluta.

Cunoasterea e putere. Omul nu traieste decat ca sa invete. Si daca invata, asta se datoreaza sortii lui, fie ca este bine, fie ca nu. Odata ce omul a invins teama, va fi liber de ea pe tot restul vietii caci in locul fricii el a obtinut claritatea-limpezimea mintii care anuleaza frica.

Atunci omul isi cunoaste dorintele si stie cum sa si le satisfaca. Poate anticipa noii pasi in instruire si o mare claritate inconjoara totul. Omul simte ca nimic nu ii este ascuns.

Al doilea dusman al omului este claritatea. acea claritate a mintii care este atat de greu de dobandit alunga frica dar in acelasi timp te orbeste. Ea sileste omul sa nu se indoiasca de sine niciodata, ii da siguranta ca poate face tot ce doreste, caci el vede clar in tot ce il inconjoara. Si este curajos pentru totul ii este clar si nu se abate de la nimic.

Dar toate sunt o greseala, ceva parca lipseste. Daca omul cedeaza in fata acestei asa-zise puteri, a sucombat in fata celui de-al doliea dusman. Va bajbai pe calea instruirii lui pana cand va sfarsi incapabil sa mai invete ceva.

Claritatea nu se va transforma niciodata in intuneric si teama. Omul se va bucura de claritate atat timp cat traieste dar nu se va mai instrui niciodata si nu va mai aspira la nimic. Trebuie sa isi sfideze claritatea, s-o foloseasca doar ca sa vada, sa astepte rabdator si sa gandeasca bine inainte de a face urmatorii pasi.

Claritatea e o greseala. Cand invinge al treilea dusman, omul are putere. El vede tot ce se afla in jurul lui. Puterea e cel de-al treilea dusman. Puterea e cel mai puternic dintre toti dusmanii lui. Cel mai usor lucru de facut e sa cedezi in fata ei. Acum omul e cu adevarat invincibil. El comanda, incepe sa isi asume riscuri calculate si sfarseste prin a stabili reguli fiindca el e stapanul.

Omul aflat in acest stagiu nu prea isi da seama ca de fapt cel de-al treilea dusman al sau l-a incoltit. Si va pierde batalia. Dusmanul sau l-a transformat intr-un om crud si capricios. El nu isi vapierde nicicand claritatea si puterea.

Un om invins de putere moare fara sa isi fi dat seama cu adevarat cum s-o foloseasca. Puterea nu este decat o povara pentru soarta lui. Un astfel de om nu detine controlul asupra propriei fiinte si nu-si poate da seama cand si cum sa-si foloseasca puterea.

Trebuie sa il sfideze pe dusman. Trebuie sa isi dea seama ca puterea pe care aparent o cucerise nu ii apartine inr ealitate. Trebuie sa fie in garda tot timpul, folosind cu atentie si cu credinta tot ce invatase. Daca intelege ca puterea si claritatea lipsite de controlul asupra lui insusi sunt mai rele decat greselile, va ajunge intr-un punct in care totul e tinut in sah. Atunci va sti cum sa isi foloseasca puterea si isi va fi invins si al treilea dusman.

Ultimul dusman e batranetea. Acest dusman e cel mai crud dintre toti, cel pe care nu va putea sa il invinga cu totul ci doar sa il mai alunge pentru un timp. E timpul cand are o mare dorinta de a se odihni. Daca el cezeaza cu totul in fata dorintei de a se aseza si a uita, daca se lasa doborat de oboseala, inseamna ca a pierdut ultima runda si ca dusmanul sau il va pune la pamant ca pe o fiinta neputincioasa, varstnica. 

Dorinta lui dea se retrage ii va invinge claritatea, puterea si cunoasterea. Dar daca isi scutura de pe el oboeala si isi implineste soarta pana la capat poate sa fie numit om al cunoasterii chiar daca doar pentru acea scurta clipa cand reuseste sa se lupte cu ultimul dusman invincibil. Acea clipa de claritate, putere si cunoastere ii este de ajuns.

Carlos Castaneda-Invataturile lui Don Juan