Lasa ceva in urma

Lasa ceva in urma in lumea asta.

Asta vine odata cu intelepciunea. La 20 ani toti vrem sa luam ceva din lumea asta, fara sa ne gandim la consecinte, la responsabilitate, la serviciul facut altuia.

Sa lasam ceva in urma, o carte, o firma, un copil, o gradina, o casa, un copac, ceva facut de mana noastra, un site, un obiect, o fapta buna, orice.

E prea mult egoism in lume, toti incearca sa profite de toti, toti sunt in razboi cu toata lumea, toti vor sa fie primii, cei mai buni, cei mai bogati, cei mai tari dar nimeni nu vrea sa piarda, sa fie pe locul doi, sa ia ce a ramas, nimeni nu vrea sa fie considerat prost si sa se rada de el.

De aceea lumea asta va piedi, ca toate celelalte. E mai important serviciul facut siesi decat serviciul facut altora.

Singura pe care o lasam altora e schimbarea. Sa se schimbe altii, ca eu sunt perfect.

Omul nu este destul de matur si destul de altruist ca sa aiba dreptul la o lume mai buna.

Suntem consumati de invidie ca vecinul are mai mult, ca colegul de munca face mai bine, ca prietenul e mai bogat sau ca ruda e mai norocoasa.

Sau, ca la romani, sa moara si capra vecinului.

Vorba mea preferata in cazuri din astea e : de aia se duce lumea dracului.

Sa lasam lumii ceva din ceea ce ne-a fost dat. Ni s-a dat viata, sa lasam viata, ni s-a dat sanatate, sa dam sanatate, ni s-a dat noroc, sa dam noroc, ni s-a dat iubire, sa lasam iubire...

Singurul lucru e care il luam cu noi dupa moarte, e cunoasterea, experienta de viata. Nu luam case, masini, bani sau oameni. Fiecare dupa cat a lasat si dupa cat a invatat si inteles.

Mai aud in Transilvania oameni zicand "Lasa sa am" si tot strang, tot aduna, tot pun de-o parte...pana mor si lasa tot cine stie cui.

Daca ii intrebi, rad si zic "Eu sa stau bine".

Si eu gandesc: "Uite asa se duce lumea naibii".

Viata e un experiment, altii experimenteaza cu noi iar noi cu altii. Fiecare obtine ceva din interactiunea asta dar iei doar esenta cand pleci, nu iei banii sau firmele.

Hai sa lasam ceva in urma, ceva care sa fie pomenit, ceva care sa ramana, ceva care sa ajute.

Eu voi lasa posteritatii un site, trei carti si o casa cu gradina. Sa le stapaneasca cine vrea, ca nu am urmasi. "Sa le fie de bine", se mai zice.

Nu vreau sa las pe lume nici o amintire decat niste cuvinte scrise si atat. O viata traita de bine de rau...o existenta nici mai buna nici mai rea.

Urmele noastre raman in eter, in akasha oricum. Tot ce am zis, facut, iubit, urat, tot ce ne place sau nu ne place despre noi. Posteritatea va sti ca aici a trait un OM.